Alergiile de primavara, prevenirea si tratarea acestora
Este primavara! Sinteti multumiti ca este vreme frumoasa, zilele sint mai lungi... Dar totusi nu va simtiti prea bine si poate va intrebati ce boala ati contractat.
Primavara, multe persoane se pling ca stranuta, le curge nasul, au ochii rosii, inlacrimati si isi simt gitul inflamat. Este vorba despre o alergie. Aceasta este o reactie inflamatoare anormala sau o sensibilitate acuta a organismului fata de anumite substante numite alergene. Expunerea la substantele alergene, in mod normal inofensive, declanseaza aceste simptome la persoanele alergice. Alergenele pot patrunde in organism o data cu hrana, aerul inspirat, intepatura insectelor sau simplul contact cu pielea.
Ce este o reactie alergica
Sistemul nostru imunitar are sarcina de a apara organismul contra substantelor straine precum bacteriile, virusii sau toxinele. Dar la persoanele alergice, acest sistem de protectie este prea eficient si percepe substantele comune precum polenul florilor sau mucegaiul drept periculoase. La contactul cu un alergen, organismul unei persoane alergice produce o mare cantitate de anticorpi (proteine pentru apararea impotriva bolii) care se fixeaza pe anumite celule din tesut si din singe si elibereaza puternici agenti chimici, care circulind prin organism declanseaza simptomele alergiei.
Care sint simptomele alergiei
Simptomele sint variate: ochi iritati si inlacrimati, stranuturi, congestia si curgerile nazale si git inflamat. Fiecare caz este deosebit, iar simptomele alergiei depind de locul organismului in care se fixeaza anticorpii si unde se elibereaza agentii chimici. Congestia mucoaselor respiratorii superioare favorizeaza infectiile locale, ceea ce poate produce sinuzite purulente, rinite sau bronsite. Pentru pacientii predispusi, aceasta alergie sezoniera se termina deseori prin crize acute de astm.
In general, afectiunea debuteaza in copilarie sau la inceputul virstei adulte si poate disparea o data cu imbatrinirea. Cu timpul poate antrena si alte afectiuni precum oboseala cronica sau insomnia.
Studiile au aratat ca exista o predispozitie genetica ereditara. Astfel ca o persoana care are unul dintre parinti sau ambii atinsi de o boala alergica prezinta riscuri mai mari de a dezvolta ea insasi o asemenea maladie.
Care sint cauzele alergiei
Responsabili sint polenul florilor si praful. Astfel se disting trei tipuri de alergii sezoniere:
- alergia de primavara cauzata de polenul pomilor si arbustilor – debuteaza la jumatatea lunii martie si se sfirseste in iunie;
- alergia de vara cauzata de polenul graminatelor: gazon, fin, secara, porumb;
- alergia de la sfirsitul verii cauzata de polenul ierbaceelor.
Alergia oculara
Ochii reactioneaza la contactul cu alergenele. Reactia alergica poate afecta un singur ochi sau ambii, provocind inrosirea si mincarimea sub pleoapa, lacrimarea si sensibilitatea la lumina. La trezire, pleoapele sint umflate si par lipite. Efectele alergiei oculare sint extrem de neplacute, iar in formele cele mai grave pot aparea deteriorari grave ale vederii. Intensitatea, durata si frecventa reactiilor alergice sint diferite de la o persoana la alta. Uneori alergia oculara este insotita de rinita alergica.
Exista un numar de medicamente capabile sa ajute rapid si eficient la inlaturarea efectelor alergiei oculare. Cel mai adesea, tratamentul consta in identificarea alergenului responsabil si evitarea contactului cu acesta, urmind administrarea medicamentelor prescrise de medic.
Tratamentul alergiilor sezoniere
Alergia la polen fiind frecventa, nu sintem alergici la toate felurile de polen. Primul tratament consta in evitarea contactului cu substantele alergene. Exista si medicamente antihistaminice eficace. Este vorba despre medicamente care blocheaza receptorii histaminei, o substanta produsa de corp in caz de alergie. Tratamentul trebuie sa debuteze cu 15 zile inainte de venirea primaverii si sa fie urmat 2-3 luni. Adaugind picaturi nazale si spray pentru git, totul ar trebui sa fie in regula.
Daca sinteti un pacient cu alergie sezoniera, medicul poate eventual sa va administreze o injectie cu cortizon. Acest tratament, eficient timp de un an, are o actiune importanta asupra acestui gen de patologie, dar cu toate inconvenientele cortizonului, care sint numeroase: scaderea imunitatii, retentia de apa, decalcifiere, cresterea in greutate. Acestea apar o data cu administrarea produsului prelungita si repetata. De aceea, cortizonul se utilizeaza numai pe parcursul alergiei.
Sfaturi practice
Alergia de care suferiti in fiecare primavara nu este o fatalitate si nu ezitati sa va consultati medicul. Acesta va incerca sa elimine posibilele alte cauze ale rinitei sau conjunctivitei sezoniere, examinindu-va detaliat nasul si gitul, si va cauta si alte semne ale alergiei care este posibil sa apara pe corpul dumneavoastra (eczeme).
De asemenea, este recomandabil sa evitati fumatul si orice alte lucruri agresive fata de caile respiratorii: praful, acarienii, animalele cu par.
Tratamentul preventiv
Cea mai buna metoda de prevenire a alergiei ramine evitarea factorului responsabil. Daca este vorba despre acarieni trebuie suprimate mochetele, utilizate lenjeriile specifice, evitarea plusurilor, aerisirea locuintei. In privinta pisicilor, ciinilor, hamsterilor, cel mai bun lucru este separarea de acestea. Sau cel putin nu trebuie permis animalului sa intre in camerele de locuit. Cel mai dificil este de evitat polenul. Totusi, este posibil sa nu mai mergeti la tara si sa preferati tarmul marii.
Desensibilizarea este cea mai buna solutie, daca substanta alergena permite. Este inutila daca sint grupati mai multi factori de alergie. De asemenea, pacientul trebuie sa fie foarte motivat, deoarece tratamentul este foarte lung si constringator. Principiul consta in obisnuirea progresiva a organismului prin contactul cu alergenul respectiv, incepind cu doze foarte slabe pentru a normaliza reactia. Dupa citeva luni de tratament numit de obisnuire, pe timpul carora dozele cresc progresiv, vor urma mai multi ani de tratament de intretinere. Durata totala a tratamentului presupune aproximativ 3 ani sau chiar mai mult.
Desensibilizarea se poate face prin injectii regulate, dar acestea trebuie efectuate obligatoriu sub supravegherea medicala, deorece exista riscul alergiei generalizate. Recent, este posibila utilizarea unor picaturi care se pun sub limba, dar ramine o tehnica costisitoare. In viitor, desensibilizarea se va putea face prin pulverizare.
Importanta efectuarii testelor de alergie
Testele cutanate pot confirma implicarea uneia sau mai multor substante alergene. Aceste teste constau in injectarea sub piele a foarte mici cantitati de substante care provoaca alergii. Observarea reactiilor cutanate permite fixarea diagnosticului. Atunci cind un alergen este identificat este posibila vindecarea alergiei. Din nefericire, cel mai adesea vindecarea este iluzorie, dar se poate reduce cantitatea alergenelor. Alte teste sint timbrele sau asa-numitele patch-teste, care sint lipite pe pielea pacientului si lasate acolo citeva ore sau zile.
Testele pentru alergie sint complet inofensive si confera raspunsuri rapide. Scopul imediat al testelor este de a simula in mod vizibil, pe piele, conflictul generat de sensibilizarea alergica in interiorul organismului. Testele sint efectuate dupa ancheta clinica intreprinsa de alergolog pentru a stabili oportunitatea lor.
Alimentatia, modul de viata si alergiile
In vederea ameliorarii starii generale de sanatate a celor expusi la diverse alergii, este bine ca acestia sa acorde atentie mai multor aspecte, intre care alimentatia si modul de viata sint extrem de importante.
Se recomanda sa se excluda din alimentatie:
Citricele (portocale, mandarine, lamii etc.)
Nucile, migdalele, arahidele etc.
Pestele si produsele din peste (peste proaspat si sarat, ciorba de peste, conserve de peste, icrele)
Carnea de pasare (gisca, rata, curcan, gaina etc.)
Ciocolata si produsele de ciocolata
Cafeaua
Afumaturile
Otetul, mustarul, maioneza si mirodeniile in general
Hreanul, ridichile-de-luna si de toamna
Zaharul
Compoturile din mere, prune, coacaze, visine, fructe uscate
Piinea alba
Regimul permis ar trebui sa includa circa 2.800 cal (adica 15 g proteine, 200 g hidrocarbonate, 150 g lipide).
Recomandarile pentru cei cu alergie la praful casnic:
Renuntarea la covoare
Renuntarea pe cit posibil la mobila tapitata (scaune, fotolii). Suprafetele din lemn se intretin mult mai usor - in ele nu se imbina praful, putind fi sters foarte lesne.
Evitarea rafturilor de carti neacoperite de geamuri sau usi compacte - cartile libere acumulind extrem de mult praf.
Asezarea hainelor la locul lor - in dulapuri. Hainele aruncate prin casa acumuleaza mult praf. Obiectele din lina sau blana este bine sa se pastreze in compartimente sau geamantane, bine inchise, unde praful si moliile nu pot patrunde.
Evitarea folosirii naftalinei si altor preparate cu miros puternic, intepator
Renuntarea la animale, pasari de apartament sau acvarii cu pesti
Eliminarea jucariilor din plus si blana, ca si a animalelor si pasarilor impaiate. Pentru copii sint de preferat jucariile din plastic sau lemn vopsit, care se pot spala usor
Renuntarea la flori de apartament
Renuntarea la parfumuri, mai ales sub forma de spray
Pentru peretii si plafoanele din casa este bine sa se prefere vopseaua sau tapetul lavabil, spalate cit mai des
Perdelele ideale sint din bumbac sau sintetice si vor fi spalate cel putin la trei luni. Trebuie sa se renunte la draperii
Cei ce au instalatii de aer conditionat trebuie sa spele filtrele cel putin o data la doua saptamini. Ventilatoarele electrice vor fi eliminate
Fumatul trebuie exclus!
Eliminarea pernelor si pilotelor din puf si pene este obligatorie. Sint de preferat pernele din buret sau melana
Lenjeria de pat trebuie sa fie din pinza de bumbac sau in
Cuverturile si husele vot fi netede, usor de spalat. Fara cergi mitoase, plusuri, catifele etc.
Nu trebuie pastrat nimic sub pat
Zilnic se va sterge praful de pe mobila si dusumea cu o cirpa umeda, purtind pe fata o masca de tifon umeda
Cel putin o data pe saptamina se va aspira intreaga locuinta, dupa care se va spala bine peste tot.
Anorexia & bulimia
Dezordinea alimentara poate fi definita, intr-un sens, ca un abuz fata de sine. Poate fi vorba doar de o vatamare a sanatatii datorita abuzului de alcool sau droguri. Doua dintre aceste boli, anorexia si bulimia, apar din teama de ingrasare datorita mincarii in exces.
Afectiuni psihice favorizante dezordinii alimentare
Aceste boli se suprapun peste alte trasaturi comune care reflecta anumite afectiuni psihice:
- depresia
- slaba incredere in sine, sentimentul de inferioritate
- lipsa de perspectiva, autopedepsirea pentru greseli imaginare
- relatii familiale dificile
- preocupari ciudate legate de mincare
- boli datorate greutatii mici, frecventelor ingrasari sau slabiri ori nutritia saracacioasa
Factori specifici ai acestor boli
In plus, anorexia si bulimia prezinta numerosi factori specifici:
Suferinzii de anorexie
- sint femei, preadolescente sau adolescente
- au crescut in familii cu un statut ridicat care au pretentii deosebite de la copiii lor
- au o exagerata dorinta de perfectiune a imaginii corpului lor
- parintii lor sint foarte ocupati, nu se ocupa de copii, ceea ce-i face pe anorexici sa simta nevoia sa fie perfecti pentru a cistiga atentia parintilor.
- sint marcati psihic de caderea parului, stoparea ovulatiei/menstruatiei, au tensiune mica, puls scazut, intoleranta la rece
- depresia este mai pronuntata decit in cazul pacientilor de bulimie
- datorita lipsei de calciu, vor suferi, in timp, de osteoporoza
Suferinzii de bulemie
- pot fi mai slabi sau mai grasi decit este normal
- majoritatea sint femei, trecute de adolescenta sau tinere adulte
- au o mare pofta de mincare, maninca foarte mult, dupa care varsa tot sau iau laxative, diuretice pentru a inlatura excesul de mincare.
- au probleme de sanatate care apar datorita ciclului mincare - eliminare. Acestea pot fi suferinte ale stomacului, rinichilor - datorate nivelului scazut de potasiu, modificari ale ritmului cardiac, distrugerea smaltului dentar datorat acizilor din voma si stoparea ciclului menstrual
- frustrare datorata incapacitatii de a-si exprima emotiile
Aproximativ 2 la suta din studente si 1 la suta din femeile din SUA sufera de bulimie. Bulimia poate urma anorexiei si invers.
Cauzele care au determinat dezordinea alimentara
Alimentatia dezordonata nu are numai o simpla cauza, sint mai multi factori care contribuie la aparitia ei:
- predispozitiile genetice
- probleme metabolice si biochimice
- presiunea sociala creata de moda
- stres personal sau familial
Tratamentul anorexiei si bulimiei
Tratamentul acestor boli cuprinde o buna diagnosticare medicala si ingrijire, de preferinta inca din prin primele faze. Utila este psihoterapia individuala, familiala sau de grup si terapia ce vizeaza comportamentul si nutritia, inclusiv recomandarea unor suplimente de vitamine si minerale. Medicatie folosita cu succes se refera la antidepresive.
Daca este nevoie, in special pentru anorexie, se recomanda spitalizarea, in special daca greutatea persoanei a scazut cu mai mult de 25 la suta din cea normala si sint afectate functiile vitale.
Raspundeti sincer la citeva intrebari
Aveti o greutate cu 15 la suta mai mica decit cea normala pentru virsta si inaltimea voastra pentru ca urmati o dieta sau faceti exercitii fizice epuizante si nu suferiti de vreo boala?
Sinteti ingrijorata de faptul ca modul dumneavoastra de alimentatie nu este normal si va temeti ca nu va puteti stapini foamea? Va cuprinde panica dupa ce mincati mai mult?
Aveti vreuna din aceste probleme?
- modificari ale ritmului cardiac
- puls slab, tensiune mica
- temperatura scazuta, miini si picioare reci
- caderea parului
- piele uscata, unghii care se rup sau exfoliaza
- probleme cu digestia - balonari si constipatie
- absenta pentru trei sau mai multe luni la rind a ciclului menstrual
- stari de depresie, alteori de euforie si hiperactivitate
- oboseala, crampe musculare, tremuraturi
- dificultati de concentrare
Va este teama ca va veti ingrasa si va vedeti grasa chiar daca aveti o greutate normala sau chiar sub normala? Continuati dieta si exercitiile fizice epuizante chiar daca ati reusit sa ajungeti la greutatea dorita? Dupa ce parasiti masa mergeti direct in baie pentru a varsa sau petreceti o mare parte a timpului in baie deoarece ati folosit laxative sau diuretice?
Modalitati de autoingrijire
Alimentatia dezordonata este un fenomen complex si da complicatii prea mari pentru a fi tratata prin procedee empirice. Dar, totusi, pentru a evita unele neajunsuri generate de ea este bine sa urmati citeva sugestii:
- acceptati-va asa cum sinteti. Nu trebuie sa fiti sau sa semanati cu nimeni. Petreceti-va timpul cu persoane care va accepta asa cum sinteti
- mincati doar alimente nutritive. Concentrati-va asupra carbohidratilor (cereale, fasole etc.), legumelor si fructelor proaspete, carnii slabe.
- mincati la ore regulate, fara sa sariti peste mese.
- feriti-va de alimentele rafinate cum sint faina alba si zaharul si eliminati hrana bogata in calorii - dulciuri, produse de patiserie etc.
- faceti exercitii fizice moderate.
- gasiti motivatii pentru toate actiunile voastre: munca, hobbiuri si mariti increderea si respectul de sine
-l autoeducati-va. Cititi, informati-va cit mai mult despre ce inseamna alimentatia corecta
O mare responsabilitate revine parintilor, care trebuie sa acorde o mai mare atentie copiilor lor in perioada adolescentei.
Parintii care vor sa-si ajute fiicele sa se fereasca de problemele create de alimentatia necorespunzatoare pot incerca sa echilibreze balanta intre nevoia de independenta a fetelor lor si implicarea in problemele familiei.
Afectiuni ale ficatului
Alimente interzise :
Alimente interzise in regimul indicat convalescentilor dupa hepatita
epidemica
Carne: de porc grasa, de oaie, de miel (contraindicatie relativa), gisca,
rata, vinat, afumaturi, conserve, slanina, creier, rinichi, peste gras.
Grasimi: toate, cu exceptia untului si uleiului rafinat, in cantitate de
maximum 40-50 d pe zi.
Oua: de rata, ochiuri prajite, omlete prajite, oua rascoapte, maioneza.
Brinzeturi: cascaval, brinzeturi fermentate.
Legume: fasole si mazare uscate, castraveti, varza sub alta forma decit
cruda, vinete, ceapa, usturoi, ridichi, hrean, ardei.
Fructe: nuci, alune, arahide, migdale.
Dulciuri: ciocolata, creme de unt, aluat cald sau dospit, cu mult unt,
cozonac, pateuri din foitaj, baclava, torturi cu crema, toate prjiturile
cu grasime, inghetata de alune, de ciocolata.
Condimente: piper, boaia de ardei, mustar, hrean, ardei iute.
Bauturi: toate bauturile alcoolice (tuica, vin, bere, lichior), cafea
naturala, cacao, sucuri fermentate.
Sunt interzise sosurile cu maioneza, cu rintas, condimente sau cu adaos de
zeama de oase.
Alimente permise :
Alimente permise in regimul indicat convalescentilor dupa hepatita
epidemica
Lactate: Lapte de vaca, iaurt, brinza de vaci 200-300 g pe zi, telemea
desarata de vaca sau de oaie 50-100 g pe zi, urda dulce, smintina nu prea
grasa 2-3 linguri pe zi.
Fainoase: macaroane, taitei, orez, gris, biscuiti, piine, mamaliguta.
Legume:salata verde, untisor, papadie, rosii, spanac, loboda, mazare
verde, fasole verde, ardei gras, sfecla, varza cruda, zarzavaturi, cartofi
- crude, fierte sau sub forma de soteuri, dupa caz.
Oua: moi sau ochiuri rominesti (1 pe zi), albus de oua in omlete, budinci,
spuma de fructe.
Grasimi: 40-50 g de unt proaspat sau ulei (neprajit) pe zi.
Carne: carne slaba de gaina, de pui, de vaca sau vitel (chiar de porc, dar
foarte slaba) fiarta, rasol sau friptura la gratar. Carnea poate fi
tocata, dar fara condimente. Este recomandat si pestele slab (salau, cod,
pastrav, stiuca) fiert sau la gratar. Din sunca presata se va alege numia
partea slaba.
Condimente: sare in cantitatti moderate, verdeturi tocate (frunze de
patrunjel, marar, leustean, tarhon), telina, chimen, suc de rodii, otet si
bors in cantitati mici, vanilie, scortisoara, zeama si coaja de lamiie sau
portocala.
Supe: supe de zarzavat si fainoase, borsuri de zarzavat, de carne de vaca
fara os sau de pasare, supe a la grec, ciorbe de perisoare fara
condimente, ciorba de peste alb.
Dulciuri: gemuri, marmelada, dulceata, peltea, fainoase cu lapte, creme,
gelatine, piureuri de fructe cu albus, papanasi cu brinza de vaci, tarte,
bezele, prajituri din albus.
Fructe: proaspete, bine coapte (mere, pere, struguri, visine, cirese,
caise, piersici, pepeni, portocale, lamii, banane), compoturi din fructe
proaspete.
Bauturi: lapte dulce, lapte cu ceai sau cu cafea de orz, lapte batut,
lapte cu suc de fructe, ceaiuride macese, flori de tei, sunatoare,
siropuri din sucuri de fructe, sucuri de zarzavat, chisel de lapte si de
fructe.
Prepararea supelor pentru bolnavii de ficat
Supele se prepara cu zeama de zarzavat sau numai cu apa, fara ceapa sau
zarzavat prajit si fara oase. Supelor de zarzavat strecurate li se adauga
diferite paste fainoase, orez, gris, zdrente sau perisoare de carne.
Pentru vitaminizare li se adauga verdeata, suc de lamiie sau de rosii.
Supele-creme de zarzavat se prepara prin trecerea legumelor fierte prin
sita si subtierea pireului obtinut cu zeama in care a fiert zarzavatul. Se
adauga putin unt proaspat.
Borsurile se prepara numai cu legume sau cu carne, acrite cu bors si drese
cu smintina si se pot aromatiza cu marar, patrunjel, leustean sau tarhon
verde tocat. Se recomanda pentru borsuri si sucul de sfecla cruda, care se
adauga in momentul servirii.
Ciorbele se acresc cu zeama de lamiie, corcoduse verzi, zer, iaurt.
Pentru bolnavii de ficat sunt foarte recomandate si supele de fructe.
Acestea se prepara in general fierbind fructele in apa, dupa care le
indulcim si le dregem cu lapte amestecat cu putina faina.
Prepararea bauturilor in afectiuni ale ficatului
Ceaiurile de musetel, menta, sunatoare se prepara punind frunzele uscate
direct in apa clocotita. Se iau imediat de pe foc, se acopera vasul
respectiv si se lasa astfel 15 minute. Procedeul se numeste infuzare.
Laptele se poate consuma simplu, cu cafea de orz sau amestecat cu ceai ori
suc de fructe.
Sucurile de zarzavat, legume sau fructe se prepara din fructe sau legume
proaspete, bine spalate, date pe razatoare si apoi stoarse prin tifon.
Anorexia & bulimia
Dezordinea alimentara poate fi definita, intr-un sens, ca un abuz fata de sine. Poate fi vorba doar de o vatamare a sanatatii datorita abuzului de alcool sau droguri. Doua dintre aceste boli, anorexia si bulimia, apar din teama de ingrasare datorita mincarii in exces.
Afectiuni psihice favorizante dezordinii alimentare
Aceste boli se suprapun peste alte trasaturi comune care reflecta anumite afectiuni psihice:
- depresia
- slaba incredere in sine, sentimentul de inferioritate
- lipsa de perspectiva, autopedepsirea pentru greseli imaginare
- relatii familiale dificile
- preocupari ciudate legate de mincare
- boli datorate greutatii mici, frecventelor ingrasari sau slabiri ori nutritia saracacioasa
Factori specifici ai acestor boli
In plus, anorexia si bulimia prezinta numerosi factori specifici:
Suferinzii de anorexie
- sint femei, preadolescente sau adolescente
- au crescut in familii cu un statut ridicat care au pretentii deosebite de la copiii lor
- au o exagerata dorinta de perfectiune a imaginii corpului lor
- parintii lor sint foarte ocupati, nu se ocupa de copii, ceea ce-i face pe anorexici sa simta nevoia sa fie perfecti pentru a cistiga atentia parintilor.
- sint marcati psihic de caderea parului, stoparea ovulatiei/menstruatiei, au tensiune mica, puls scazut, intoleranta la rece
- depresia este mai pronuntata decit in cazul pacientilor de bulimie
- datorita lipsei de calciu, vor suferi, in timp, de osteoporoza
Suferinzii de bulemie
- pot fi mai slabi sau mai grasi decit este normal
- majoritatea sint femei, trecute de adolescenta sau tinere adulte
- au o mare pofta de mincare, maninca foarte mult, dupa care varsa tot sau iau laxative, diuretice pentru a inlatura excesul de mincare.
- au probleme de sanatate care apar datorita ciclului mincare - eliminare. Acestea pot fi suferinte ale stomacului, rinichilor - datorate nivelului scazut de potasiu, modificari ale ritmului cardiac, distrugerea smaltului dentar datorat acizilor din voma si stoparea ciclului menstrual
- frustrare datorata incapacitatii de a-si exprima emotiile
Aproximativ 2 la suta din studente si 1 la suta din femeile din SUA sufera de bulimie. Bulimia poate urma anorexiei si invers.
Cauzele care au determinat dezordinea alimentara
Alimentatia dezordonata nu are numai o simpla cauza, sint mai multi factori care contribuie la aparitia ei:
- predispozitiile genetice
- probleme metabolice si biochimice
- presiunea sociala creata de moda
- stres personal sau familial
Tratamentul anorexiei si bulimiei
Tratamentul acestor boli cuprinde o buna diagnosticare medicala si ingrijire, de preferinta inca din prin primele faze. Utila este psihoterapia individuala, familiala sau de grup si terapia ce vizeaza comportamentul si nutritia, inclusiv recomandarea unor suplimente de vitamine si minerale. Medicatie folosita cu succes se refera la antidepresive.
Daca este nevoie, in special pentru anorexie, se recomanda spitalizarea, in special daca greutatea persoanei a scazut cu mai mult de 25 la suta din cea normala si sint afectate functiile vitale.
Raspundeti sincer la citeva intrebari
Aveti o greutate cu 15 la suta mai mica decit cea normala pentru virsta si inaltimea voastra pentru ca urmati o dieta sau faceti exercitii fizice epuizante si nu suferiti de vreo boala?
Sinteti ingrijorata de faptul ca modul dumneavoastra de alimentatie nu este normal si va temeti ca nu va puteti stapini foamea? Va cuprinde panica dupa ce mincati mai mult?
Aveti vreuna din aceste probleme?
- modificari ale ritmului cardiac
- puls slab, tensiune mica
- temperatura scazuta, miini si picioare reci
- caderea parului
- piele uscata, unghii care se rup sau exfoliaza
- probleme cu digestia - balonari si constipatie
- absenta pentru trei sau mai multe luni la rind a ciclului menstrual
- stari de depresie, alteori de euforie si hiperactivitate
- oboseala, crampe musculare, tremuraturi
- dificultati de concentrare
Va este teama ca va veti ingrasa si va vedeti grasa chiar daca aveti o greutate normala sau chiar sub normala? Continuati dieta si exercitiile fizice epuizante chiar daca ati reusit sa ajungeti la greutatea dorita? Dupa ce parasiti masa mergeti direct in baie pentru a varsa sau petreceti o mare parte a timpului in baie deoarece ati folosit laxative sau diuretice?
Modalitati de autoingrijire
Alimentatia dezordonata este un fenomen complex si da complicatii prea mari pentru a fi tratata prin procedee empirice. Dar, totusi, pentru a evita unele neajunsuri generate de ea este bine sa urmati citeva sugestii:
- acceptati-va asa cum sinteti. Nu trebuie sa fiti sau sa semanati cu nimeni. Petreceti-va timpul cu persoane care va accepta asa cum sinteti
- mincati doar alimente nutritive. Concentrati-va asupra carbohidratilor (cereale, fasole etc.), legumelor si fructelor proaspete, carnii slabe.
- mincati la ore regulate, fara sa sariti peste mese.
- feriti-va de alimentele rafinate cum sint faina alba si zaharul si eliminati hrana bogata in calorii - dulciuri, produse de patiserie etc.
- faceti exercitii fizice moderate.
- gasiti motivatii pentru toate actiunile voastre: munca, hobbiuri si mariti increderea si respectul de sine
-l autoeducati-va. Cititi, informati-va cit mai mult despre ce inseamna alimentatia corecta
O mare responsabilitate revine parintilor, care trebuie sa acorde o mai mare atentie copiilor lor in perioada adolescentei.
Parintii care vor sa-si ajute fiicele sa se fereasca de problemele create de alimentatia necorespunzatoare pot incerca sa echilibreze balanta intre nevoia de independenta a fetelor lor si implicarea in problemele familiei.
Afectiuni ale ficatului
Alimente interzise :
Alimente interzise in regimul indicat convalescentilor dupa hepatita
epidemica
Carne: de porc grasa, de oaie, de miel (contraindicatie relativa), gisca,
rata, vinat, afumaturi, conserve, slanina, creier, rinichi, peste gras.
Grasimi: toate, cu exceptia untului si uleiului rafinat, in cantitate de
maximum 40-50 d pe zi.
Oua: de rata, ochiuri prajite, omlete prajite, oua rascoapte, maioneza.
Brinzeturi: cascaval, brinzeturi fermentate.
Legume: fasole si mazare uscate, castraveti, varza sub alta forma decit
cruda, vinete, ceapa, usturoi, ridichi, hrean, ardei.
Fructe: nuci, alune, arahide, migdale.
Dulciuri: ciocolata, creme de unt, aluat cald sau dospit, cu mult unt,
cozonac, pateuri din foitaj, baclava, torturi cu crema, toate prjiturile
cu grasime, inghetata de alune, de ciocolata.
Condimente: piper, boaia de ardei, mustar, hrean, ardei iute.
Bauturi: toate bauturile alcoolice (tuica, vin, bere, lichior), cafea
naturala, cacao, sucuri fermentate.
Sunt interzise sosurile cu maioneza, cu rintas, condimente sau cu adaos de
zeama de oase.
Alimente permise :
Alimente permise in regimul indicat convalescentilor dupa hepatita
epidemica
Lactate: Lapte de vaca, iaurt, brinza de vaci 200-300 g pe zi, telemea
desarata de vaca sau de oaie 50-100 g pe zi, urda dulce, smintina nu prea
grasa 2-3 linguri pe zi.
Fainoase: macaroane, taitei, orez, gris, biscuiti, piine, mamaliguta.
Legume:salata verde, untisor, papadie, rosii, spanac, loboda, mazare
verde, fasole verde, ardei gras, sfecla, varza cruda, zarzavaturi, cartofi
- crude, fierte sau sub forma de soteuri, dupa caz.
Oua: moi sau ochiuri rominesti (1 pe zi), albus de oua in omlete, budinci,
spuma de fructe.
Grasimi: 40-50 g de unt proaspat sau ulei (neprajit) pe zi.
Carne: carne slaba de gaina, de pui, de vaca sau vitel (chiar de porc, dar
foarte slaba) fiarta, rasol sau friptura la gratar. Carnea poate fi
tocata, dar fara condimente. Este recomandat si pestele slab (salau, cod,
pastrav, stiuca) fiert sau la gratar. Din sunca presata se va alege numia
partea slaba.
Condimente: sare in cantitatti moderate, verdeturi tocate (frunze de
patrunjel, marar, leustean, tarhon), telina, chimen, suc de rodii, otet si
bors in cantitati mici, vanilie, scortisoara, zeama si coaja de lamiie sau
portocala.
Supe: supe de zarzavat si fainoase, borsuri de zarzavat, de carne de vaca
fara os sau de pasare, supe a la grec, ciorbe de perisoare fara
condimente, ciorba de peste alb.
Dulciuri: gemuri, marmelada, dulceata, peltea, fainoase cu lapte, creme,
gelatine, piureuri de fructe cu albus, papanasi cu brinza de vaci, tarte,
bezele, prajituri din albus.
Fructe: proaspete, bine coapte (mere, pere, struguri, visine, cirese,
caise, piersici, pepeni, portocale, lamii, banane), compoturi din fructe
proaspete.
Bauturi: lapte dulce, lapte cu ceai sau cu cafea de orz, lapte batut,
lapte cu suc de fructe, ceaiuride macese, flori de tei, sunatoare,
siropuri din sucuri de fructe, sucuri de zarzavat, chisel de lapte si de
fructe.
Prepararea supelor pentru bolnavii de ficat
Supele se prepara cu zeama de zarzavat sau numai cu apa, fara ceapa sau
zarzavat prajit si fara oase. Supelor de zarzavat strecurate li se adauga
diferite paste fainoase, orez, gris, zdrente sau perisoare de carne.
Pentru vitaminizare li se adauga verdeata, suc de lamiie sau de rosii.
Supele-creme de zarzavat se prepara prin trecerea legumelor fierte prin
sita si subtierea pireului obtinut cu zeama in care a fiert zarzavatul. Se
adauga putin unt proaspat.
Borsurile se prepara numai cu legume sau cu carne, acrite cu bors si drese
cu smintina si se pot aromatiza cu marar, patrunjel, leustean sau tarhon
verde tocat. Se recomanda pentru borsuri si sucul de sfecla cruda, care se
adauga in momentul servirii.
Ciorbele se acresc cu zeama de lamiie, corcoduse verzi, zer, iaurt.
Pentru bolnavii de ficat sunt foarte recomandate si supele de fructe.
Acestea se prepara in general fierbind fructele in apa, dupa care le
indulcim si le dregem cu lapte amestecat cu putina faina.
Prepararea bauturilor in afectiuni ale ficatului
Ceaiurile de musetel, menta, sunatoare se prepara punind frunzele uscate
direct in apa clocotita. Se iau imediat de pe foc, se acopera vasul
respectiv si se lasa astfel 15 minute. Procedeul se numeste infuzare.
Laptele se poate consuma simplu, cu cafea de orz sau amestecat cu ceai ori
suc de fructe.
Sucurile de zarzavat, legume sau fructe se prepara din fructe sau legume
proaspete, bine spalate, date pe razatoare si apoi stoarse prin tifon.
